Rezervațiile naturale
|
Pe Valea Lotrului se regăsesc opt rezervaţii naturale, care conservă atât elemente de biodiversitate (specii de floră şi faună, habitate), cât şi elemente de geodiversitate (forme de relief interesante, bizare sau unice, relief glaciar etc.). Unele dintre acestea au fost declarate arii protejate înainte de 1989, dar odată cu legea 5/2000 au fost declarate şi altele. Acestea sunt: Căldarea Gâlcescu, Miru-Bora, Iezerul Latoriței, Pădurea Latoriței, Cristești, Jnepenișul Stricatu, Sterpu-Dealul Negru și Pădurea Călinești-Brezoi. De asemenea, o parte din Parcul Național Cozia se suprapune peste bazinul hidrografic al Lotrului.
Rezervația Căldarea Gâlcescu
Rezervația Căldarea Gâlcescu (200 ha) este cea mai veche arie protejată din bazinul Lotrului, fiind declarată în anul 1932. Ea este situată la izvoarele Lotrului, pe flancul nordic al Masivului Parâng. Include complexul glaciar în trepte, format din Căldarea Dracului, circul Pencu-Vidal și circul Gâlcescu. Este încadrată foarte bine de culmile Gâlcescu și Păsări, precum și de creasta principală a Parângului. În aval, rezervația se extinde până la 1720 m altitudine (la limita superioară a pădurii).
Vizualizare rezervație în Google Earth. Detalii aici |
Rezervația Iezerul Latoriței
Iezerul Latoriței (10 ha) este situată amonte de confluența Latoriței de Sus cu Latorița de Mijloc. Pe lângă speciile cosmopolite, aici se găsește și trifoiștea de baltă (Menyanthes trifoliate) - în micul lac Violeta, aceasta fiind singura stațiune din munții cuprinși în Olt, Jiu și Strei (Ploaie, 1987). Pe lângă flora pe care o conservă, este interesant faptul că păstrează un lac glaciar (Iezerul latoriței) care este considerat ca fiind situat la cea mai joasă altitudine din România (Iancu, 1970), la aproximativ 1555 m altitudine.
Vizualizare rezervație în Google Earth. Detalii aici |
Rezervația Miru-Bora
Rezervația ocupă o suprafață întinsă de la obârșiile pârâului Miru (25 ha), și se extinde între vârful Bora (2055 m) și limita superioară a pădurii. Rezervația conservă o suprafață considerabilă cu jnepeniș (Pinus mugo). În cadrul ei se păstrează de asemenea un circ glaciar incipient.
Vizualizare rezervație în Google Earth. Detalii aici |
Rezervația Cristești
Rezervația are o suprafață de 3 ha și este situată la obârșiile pârâului Haneșu. Cuprinde circul glaciar Cristești, lacul glaciar Cristești și o suprafață considerabilă cu jneapăn (Pinus mugo).
Vizualizare rezervație în Google Earth.
Vizualizare rezervație în Google Earth.
Rezervația Jnepenișul Stricatu
Revervația are o suprafață de 15 ha, fiind situată pe interfluviul dintre pârâul Furnica Mare și Hoteagu.
Vizualizare rezervație în Google Earth.
Vizualizare rezervație în Google Earth.
Rezervația Sterpu-Dealul Negru
Rezervația (5 ha) este localizată la sud de vârful Sterpu (2142 m) și cuprinde suprafețe extinse de jneapăn (Pinus mugo) la obârșiile pârâului Ivănuș.
Vizualizare rezervație în Google Earth.
Vizualizare rezervație în Google Earth.
Rezervația Pădurea Latorița
Revervația Pădurea Latorița (7,1 ha) este situată înainte de ieșirea din chei a Latoriței, aproximativ 2 km amonte de satul Ciunget, pe versantul drept. Relieful accidentat a făcut posibilă conservarea unui pâlc de pădure cu larice (Larix decidua).
Vizualizare rezervație în Google Earth.
Vizualizare rezervație în Google Earth.
Rezervația Pădurea Călinești-Brezoi
Rezervația, cu o suprafață de 200 ha, face parte din Parcul Național Cozia și ocupă o arie importantă cuprinsă între văile Vasilatu, Lotru și Olt.
Vizualizare rezervație în Google Earth. |